Iti intorci albastrul cerului spre mine.
Ma invalui intr-o mantie de stele
Si ma faci una cu marea.
Acum doua nopti ai zburat spre capatul infinitului
Si mi-ai adus in dar un fior.
Ti-am dat in schimb o imbratisare
Si inima pe-o tipsie de sperante.
Acum te privesc cum te lagani
Pe o impletitura de lacrimi si zambete.
Si-astepti parca rasaritul unei noi ere.
Nu stiu cine esti si de unde vii.
Te-am recunoscut numai dupa aripa ce ai pierdut-o,
Din care mi-am facut o perna.
Nu vreau sa pleci, dar nici sa ramai.
Astept numai sa-mi canti.
Intotdeauna mi-a placut vocea ta...
Sopteste ceva!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu